Casa de marcat obligatorie în 2026: cine are nevoie, cine e exceptat
Cine este obligat să aibă casă de marcat în 2026, ce excepții prevede OUG 28/1999, ce se întâmplă cu magazinele online și ce amenzi riști. Explicat simplu.
Pe scurt: dacă vinzi bunuri cu amănuntul sau prestezi servicii direct către populație și încasezi numerar sau card, ai nevoie de casă de marcat fiscală (AMEF) — indiferent că ești PFA sau SRL. Excepțiile din OUG 28/1999 țin de tipul activității (profesii liberale, comerț prin corespondență, servicii la domiciliul clientului etc.), nu de forma juridică. Amenda pentru lipsa casei de marcat: 8.000–10.000 lei, plus suspendarea activității.
Întrebarea „am nevoie de casă de marcat?" apare la aproape orice început de afacere mică. Răspunsul scurt e mai simplu decât pare — dar excepțiile creează confuzie, mai ales pentru PFA-uri și magazine online. Le luăm pe rând.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultanța unui contabil sau textul legii. Legislația se poate schimba — verifică situația ta exactă înainte de a decide.
Cine este obligat să aibă casă de marcat?
Regula de bază vine din OUG 28/1999: operatorii economici care livrează bunuri cu amănuntul sau prestează servicii direct către populație și încasează contravaloarea în numerar sau cu cardul sunt obligați să emită bon fiscal printr-un aparat de marcat electronic fiscal (AMEF).
Tradus în situații reale, asta acoperă: magazine și minimarketuri, cafenele, baruri și restaurante, saloane de înfrumusețare, service-uri și ateliere cu clienți persoane fizice, cabinete private care încasează direct de la pacienți, food truck-uri și comerț stradal autorizat.
Două lucruri de reținut din formulare: contează cui vinzi (populație, nu firme) și cum încasezi (numerar sau card la momentul vânzării). Facturile plătite exclusiv prin bancă, între firme, nu intră aici.
Contează dacă ești PFA sau SRL?
Nu. Obligația e legată de activitate și de modul de încasare, nu de forma juridică. Un PFA care vinde limonadă într-un chioșc are nevoie de casă de marcat exact ca un SRL cu cinci magazine. Invers, un SRL care facturează doar către firme, cu plata prin bancă, nu are nevoie de AMEF pentru acele încasări.
Mitul „PFA-urile nu au nevoie de casă de marcat" vine probabil din faptul că multe PFA-uri sunt profesii liberale — iar acelea chiar sunt exceptate. Dar excepția e pentru profesie, nu pentru PFA.
Care sunt excepțiile din lege?
Articolul 2 din OUG 28/1999 listează activitățile exceptate. Cele mai relevante pentru afaceri mici:
| Activitate exceptată | Detaliu important |
|---|---|
| Profesii liberale | avocați, notari, contabili, arhitecți etc. — la încasări cash, chitanța rămâne obligatorie |
| Comerț prin corespondență | inclusiv comenzi online cu plata prin bancă sau ramburs prin curier |
| Servicii la domiciliul clientului | montaj, reparații, întreținere — cu document de plată |
| Construcții și reparații la locuințe | cu chitanță la încasările cash |
| Producători agricoli individuali | vânzare ocazională în piețe autorizate |
| Vânzare de ziare și reviste | prin distribuitori specializați |
| Transport public pe bază de bilete | bilete și abonamente tipărite |
| Asigurări, pensii, intermedieri financiare | fără schimbul valutar cu numerar |
Atenție la nota comună: pentru multe dintre aceste excepții, când încasezi numerar, eliberarea chitanței este obligatorie. Excepția te scutește de aparat, nu de document.
Ce se întâmplă cu magazinele online?
Cel mai des întâlnit caz ambiguu. Pe scurt:
- Plata online cu cardul sau prin transfer bancar — banii trec prin bancă, nu emiți bon fiscal.
- Ramburs prin curier — curierul încasează și predă banii prin borderou; comerțul prin corespondență e exceptat.
- Livrare proprie cu încasare la ușă sau ridicare de la sediu cu plata pe loc — aici ești din nou la regula de bază: vânzare directă către populație, cu numerar sau card, deci bon fiscal.
Dacă ai și magazin fizic, și online, obligația se judecă pe fiecare flux de încasare în parte.
Ce amenzi riști în 2026?
Lipsa aparatului de marcat acolo unde e obligatoriu se sancționează cu amendă de 8.000–10.000 lei și suspendarea activității până la dotare. Neemiterea bonului fiscal aduce amendă plus confiscarea sumelor nejustificate, iar lipsa conectării casei la serverele ANAF se sancționează separat, în același interval. Controalele ANAF pe bonuri rămân printre cele mai frecvente în comerț și HoReCa.
Merită spus și ce nu s-a schimbat: există o propunere legislativă pentru aparate de marcat virtuale (software), dar la data publicării acestui articol bonul fiscal se emite doar printr-o casă de marcat fiscală (AMEF) cumpărată de la un distribuitor autorizat. Nicio aplicație nu o înlocuiește legal.
Ce ai de făcut, pas cu pas
- Stabilește dacă ești obligat — vinzi direct către populație, cu numerar sau card? Dacă da, mergi mai departe. Dacă activitatea ta pare pe lista de excepții, confirmă cu contabilul.
- Cumpără casa de marcat de la un distribuitor autorizat — Datecs și Tremol sunt printre cele mai răspândite rețele. Ghidul nostru cum alegi casa de marcat pentru o afacere mică intră în detalii.
- Fiscalizeaz-o și înregistreaz-o la ANAF — distribuitorul face de regulă acest pas cu tine.
- Scoate raportul Z zilnic — e obligatoriu la finalul fiecărei zile cu vânzări; diferența dintre raportul Z și raportul X e explicată aici.
- Conectează un soft de vânzare, dacă vrei să lucrezi mai ușor — casa de marcat emite bonul, dar catalogul de produse, stocul și rapoartele de management stau mai bine într-o aplicație. Dacă vinzi de pe telefon, tabletă sau PC, vezi cum funcționează vânzarea de pe telefon cu bon fiscal prin casa de marcat.
Noxta se conectează la casele de marcat Datecs și Tremol: alegi produsele pe ecran, închizi vânzarea, iar bonul fiscal iese automat. Planul Gratuit este permanent — un dispozitiv, până la 30 de plăți pe zi, cu funcționare offline.
Întrebări frecvente
Este obligatorie casa de marcat pentru PFA?
Depinde de activitate, nu de forma juridică. Dacă un PFA vinde bunuri cu amănuntul sau prestează servicii direct către populație și încasează numerar sau card, are nevoie de casă de marcat, la fel ca un SRL. Excepțiile din OUG 28/1999 țin de tipul activității (de exemplu profesii liberale, servicii la domiciliul clientului), nu de faptul că ești PFA.
Am magazin online. Am nevoie de casă de marcat?
Dacă toate încasările trec prin bancă (plată online cu cardul, transfer bancar) sau prin curier cu ramburs, în general nu emiți bon fiscal — comerțul prin corespondență e printre excepțiile din lege. Dacă însă livrezi tu, iar angajatul tău încasează banii la ușă, sau clienții ridică și plătesc la sediu, ai nevoie de casă de marcat. Verifică situația exactă cu contabilul.
Încasez cu cardul printr-un POS bancar. Mai am nevoie de casă de marcat?
Da. POS-ul bancar doar încasează banii — nu emite bon fiscal. Pentru vânzări directe către populație, bonul fiscal se emite prin casa de marcat indiferent dacă plata e cu numerar sau cu cardul.
De unde cumpăr o casă de marcat și cât costă?
Doar de la distribuitori autorizați (Datecs, Tremol și alții au rețele naționale). Prețurile pornesc de la câteva sute de lei pentru modelele de bază. Casa de marcat trebuie apoi fiscalizată și înregistrată la ANAF — distribuitorul te ghidează prin proces.
Casa de marcat trebuie conectată la ANAF?
Da. Casele de marcat cu jurnal electronic transmit automat datele către serverele ANAF. Lipsa conectării se sancționează separat de lipsa aparatului în sine.
Noxta înlocuiește casa de marcat?
Nu. Nicio aplicație nu înlocuiește legal casa de marcat (AMEF) — aceasta rămâne obligatorie și se cumpără de la distribuitori autorizați. Noxta este softul de vânzare care se conectează la casa de marcat compatibilă (Datecs, Tremol): alegi produsele pe ecran, iar bonul fiscal iese automat, fără să reintroduci totalul.